Sediul sufletului

"Inima este locașul sufletului, esența însăși a individului în căutarea sa frenetică spre transcendență. "
Glasul Inimii 2004, vol. 2, p. 107 - Rev. Chariji

vineri, 27 iunie 2014

Povestea Picăturii

        A fost odată ca niciodată un discipol care îl intreabă pe maestrul său:
- Care este lucrul ce mă separă de adevăr?
Maestrul îi spuse:
- Nu ești singurul care este separat de adevar, mai sunt și alții. Îți voi spune douăsprezece povestioare care îți vor părea simple. Trebuie să meditezi asupra acestora tot timpul și chiar de ți se va părea că le-ai înțeles, nu te opri din a medita asupra lor până ce aceste simple povești nu vor căpăta proporții uriașe și vor deveni din nou simple.

 Prima poveste:
A fost odată ca niciodată o picatură într-un Ocean ce spunea că nu există Ocean. Tot astfel se intamplă cu mulți oameni. Trăiesc înlăuntrul lui Dumnezeu și spun că nu există Dumnezeu.
 A doua poveste:
 "Vreau să fiu liberă" spuse picatura de apă din mijlocul Oceanului; și oceanul în compasiunea sa a ridicat-o la suprafață.
"Vreau să fiu liberă" spuse din nou picătura de apa și soarele auzindu-i glasul o așeza într-un nor.
"Vreau să fiu liberă" spuse picatura încă o dată și norul o eliberă iar aceasta căzu din nou în Ocean.
 A treia poveste:
O picatură intelectuală este o picatură intelectuală, dar nu mai aparține Oceanului.
A patra poveste:
"Nici o picătură nu are nici o valoare" spuse picătura din mijlocul Oceanului.
A cincea poveste:
"Fără nici o îndoială, exista un lucru de care eu mi-am dat seama, eu sunt mai importantă decât oceanul." Spuse picătura din ocean.
 A șasea poveste:
"Nu voi putea niciodata să ajung la Ocean" spuse picătura din Ocean.
 A șaptea poveste:
"Oh, ce-mi pasă mie de Ocean" spuse picătura din Ocean.
 A opta poveste:
Era odată o picătură care-și regreta soarta, la urma urmei, ea era in mijlocul Oceanului și nu știa nimic despre Ocean.
 A noua poveste:
O picatură din Ocean chemă toate celelalte picături să i se alăture pentru a se răscula împotriva Oceanului.
 A zecea poveste:
"Prin puterea cu care am fost investită" spuse picătura din Ocean, "prin puterea cu care am fost investită, de astăzi sunteți excluse din Ocean."
 A unsprezecea poveste:
"Tu te afli în mijlocul iubirii mele" îi spuse Oceanul picăturii de apă. Dar picătura nu auzi Oceanul pentru că era plină de iubire pentru altă picătură.
 A doisprezecea poveste:
"Dacă aș putea cuprinde", gândi o picatură , "fiecare picătură cu dragostea mea, atunci aș deveni Oceanul."  Cum gândi aceasta, picătura începu să reverse dragostea sa asupra tuturor picăturilor, pe rând. Dar era o picătura care îi făcuse un mare rău și deși era capabilă de o mare iubire, picătura nu putu să o ierte. Și pentru că nu putu să-și reverse dragostea sa asupra acesteia nu putu să devină Oceanul.

 Discipolul îl intrebă pe maestrul său:
- A existat vreodată o picătură care a devenit Oceanul ?
Și maestrul îi spuse ultima sa poveste:
Era odată o picătura care căuta Pacea Oceanului, ce căuta Profunzimea Oceanului. Dorința îi era mare și puterea de iertare îi era mare și deodata Oceanul îi spuse:
"Tu și cu mine, noi suntem una." Și Oceanul își deschise larg brațele și îmbrățișă picătura, și tot ce aparținea Oceanului deveni și al picăturii.
Ea se pătrunse de pacea Oceanului, se întinse pe toată suprafața Oceanului și prin profunzimea sa deveni salvarea lumii.
 - Află astfel, o ucenicule, că Oceanul este plin de iubire pentru cei ce-l iubesc și că-i primește în măreția sa pe cei ce o doresc cu adevărat.
- Dar ce se va întâmpla dacă o astfel de picătură devine murdară? întrebă discipolul.
Maestrul râse din toată inima: "O picătură nu poate deveni atât de murdară încât oceanul să nu o poată curăța. "
Anonim


"In picătură stă marea întreagă, marea susține picătura.
Când picătura va fi înțeles oceanul, atunci va fi înteles întreaga Realitate."
  Lalaji

Dumnezeu
vineri 27 iunie 2014

"Dumnezeu este elementar și simplu, lipsit de orice atribut, pentru a nu mai vorbi de substanță. Este deci absolut necesar să ne eliberăm de impurități și de acumulări pentru a-L realiza. Impuritățile apar ca efect al propriilor gânduri, acțiuni și împrejurări. De aceea gândurile noastre trebuie reglate și mentalul individual trebuie riguros disciplinat astfel încât să fie eliminate impuritățile existente în el. Trebuie să ajungem cât mai curați cu putință, astfel încât un simplu impuls al Maestrului să ne poată propulsa către cele mai înalte sfere. "
Extras din cartea "Operele complete ale lui Ram Chandra, vol. 2", capitolul "Adevărata noastră natură", p. 230 - Babuji

miercuri, 25 iunie 2014

Cum și de ce spiritualitate?



         Peste tot în lume, din ce în ce mai mulți oameni devin interesați de spiritualitate. De obicei, în etapa inițială, ei încearcă să caute modalități de a înțelege Spiritualitatea, sau cum să o includă în viața lor de zi cu zi. Într-o eră a internetului, căutarea pe internet ocupă primul loc. Cei care sunt curioși, află din ce în ce mai multe despre spiritualitate, încep să facă practica, ce poate sau nu să le dea rezultatele dorite. Destul de des, ei sfârșesc prin a cheltui o mulțime de timp și bani, în scopul de a experimenta spiritualitatea. În cazul în care nu se obțin experiențe spirituale autentice într-un anumit interval de timp, ei pot deveni deziluzionați și sfârșesc prin a opri practica spirituală.

Motivul pentru care nu obțin rezultatele dorite se datorează faptului că, în cele mai multe cazuri, oamenii nu practică spiritualitatea ținând cont de câteva principii.
În conformitate cu un vechi text indian "tot efortul uman trebuie să respecte cinci principii pentru a reuși." Acestea sunt:
  1. Dobândirea cunoștințelor necesare și înțelegerea scopului de atins.
  2. Selectarea modului corect de abordare pentru atingerea acestui obiectiv.
  3. Evaluarea în mod corect a stării actuale proprii.
  4. Atragerea către sine a tuturor forțelor favorabile ce vor ajuta la realizarea obiectivului.
  5. Respingerea sau îndepărtarea tuturor factorilor potrivnici ce stau în calea atingerii obiectivului fixat.
De importanță maximă sunt și beneficiile practicii spirituale:

Există mai multe avantaje în a începe practica spirituală și a fi persistent în ea. De fapt, fiecare va fi capabil să perceapă unele beneficii aproape imediat. Fiecare dintre beneficii are un efect direct sau indirect asupra creșterii fericirii sau reducerii nefericirii.

Starea de echilibru de spirit:

Fiecare dintre noi trăiește astăzi viața într-un ritm rapid. Meditând, starea noastră emoțională devine mai rezistentă și suntem capabili să depășim atât situațiile pozitive, cât și cele negative, cu mai mult calm. Acest lucru se întâmplă în virtutea cunoștințelor noastre de spiritualitate, aplicând o imagine mai filozofică despre viață.

Iată două exemple în acest sens:

1 Când o persoană atinge faima în profesia sa (artiști, modele, actori), întreaga lume îl salută și-l sprijină. Peste câțiva ani, numele său este implicat într-un scandal. Nu există nici o dovadă în acest sens, dar aceiași oameni care-l aplaudau odată, încep să-l bârfească și-și exprimă dezamăgirea lor. Destul de repede acea persoană este uitată și o nouă persoană este pusă pe piedestal și aplaudată.

Care ar trebui să fie atitudinea unei astfel de persoane când opiniile oamenilor despre el s-au schimbat atât de mult? Dacă o astfel de persoană are o stare de echilibru de spirit, atunci când este lăudat, el gândește: "Oamenii cred că toată lumea este a mea, dar eu știu toate neajunsurile mele, așa că voi continua să mă îmbunătățesc." Mai târziu, când oamenii aruncă cu acuzații în el, și persoana are o stare de echilibru de spirit, el va crede, "Oamenii sunt împotriva mea, dar în liniștea inimii mele și Dumnezeu și eu știm că sunt nevinovat, astfel încât cuvintele lor Nu mă deranjează. "

2. În vremurile de astăzi, există posibilitatea din ce în ce mai mare de a pierde locul de muncă din cauza stării economice mondiale. Cei care sunt stabili mental din cauza practicii spirituale vor rămâne calmi în astfel de situații, deoarece credința lor se află în Dumnezeu și nu în contul lor bancar. Din cauza aceasta, ei pot gândi pozitiv și să ia un astfel de eveniment ca pe un nou început și, astfel, să devină mai inventivi și creativi, în scopul de a-și sprijini familia. Mintea calmă economisește energie care ajută la abordarea și soluționarea problemelor .

Dezvoltarea personalității

Prin practicarea spiritualității personalitatea noastră se schimbă permanent în mai bine. Ne ajută în a fi pozitiv, această schimbare de atitudine având un efect pozitiv asupra celor din jurul nostru.

Mulți dintre noi au citit cărți de auto-perfecționare, ce încearcă să ne ghideze spre o schimbare în personalitatea noastră. În timp ce citim aceste cărți, ne motivăm și educăm, dar se aduce într-adevăr o schimbare permanentă în noi?

Pentru câteva zile după ce am citit cartea, experimentăm o stare cu o perspectivă nouă, pozitivă, dar în timp ne întoarcem la sinele nostru vechi.
De ce se întâmplă acest lucru?

Să presupunem că avem o natură ce gândește mereu negativ și, ulterior, dezvoltă o perspectivă sumbră asupra vieții. Cum ne-am putea schimba pentru a fi mai veseli?

Schimbând modul de gândire și nivelul naturii noastre interioare! Un gând pur, naște o acțiune corectă , iar aceasta nu poate avea decât rezultate armonioase.

Natura de bază – interioară- o reprezintă impresiile din mintea noastră subconștientă.

Mintea constienta reprezinta doar a 1/10 parte din mintea noastră, în timp ce mintea subconștientă este restul de 9/10 părți.

Iceberg-ului ce a lovit Titanicul nu arăta pericol în partea de sus, dar amenințarea reală a fost masa ce era sub apă. Acest lucru este exact modul în care acționează mintea noastră. Adevărata cauză a emoțiilor și sentimentelor noastre este conținută în mintea subconștientă, sub formă de impresii.

    Necunoscute pentru mintea noastră conștientă, aceste impresii din mintea subconștientă sunt cauza principală a acțiunilor și reacțiilor noastre, baza personalității noastre. Într-adevăr, personalitatea noastră este un sclav pentru impresiile din mintea noastră subconștientă. Există o soluție la această problemă? Soluția este mai simplă decât ne putem imagina: practica spirituală – curățarea impresiilor zilnic.

Creșterea toleranței pentru durere

Fiecare dintre noi are un prag diferit de a suporta durerea - fie ea durere fizică, emoțională, sau psihologică. Uneori întâlnim situații în viață ce sunt dureroase. Situațiile pot varia de la un divorț dureros până la pierderea unei persoane dragi. O diferență în nivelul de prag al suportării durerii va fi înțeles din următoarele exemple:

O femeie este lividă de furie deoarece părul ei a fost tăiat puțin prea scurt de către hair-stylistul ei. Efectul dureaza mai multe zile și ea se plânge la toți prietenii ei.

Pe de altă parte, avem un adevărat exemplu de viață de la o femeie ce și-a a pierdut soțul la scurt timp după căsătorie. Chiar dacă ea a suferit o pierdere teribilă, ca urmare a practicii spirituale, a demonstrat o putere interioara prin menținerea calmului și consolare, în pofida acestei pierderi.

În primul caz, un eveniment mic, cum ar fi un breton tăiat un pic mai scurt a declanșat o reacție intensă. În al doilea caz, persoana a fost capabilă să suporte o situație foarte dureroasă, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, cu mai multă rezistență. Noi nu știm în ce împrejurare poate ieși la iveală cei mai rău în noi până când nu vom veni față-în-față cu situația. Prin practica spirituală crește puterea de a suporta durerea pe toate fronturile.

Într-un efort de a potoli setea solicitanților autentici, Sahaj Marg, ceea ce înseamnă Calea naturală, ne poartă într-o călătorie în inimă, către cea mai înaltă expresie a sinelui nostru interior.

Este o formă rafinată și simplificată de raja yoga, care include trei elemente - meditația, curățarea și rugăciunea. Aceste elemente se combină pentru a crea un sistem complet și eficient, aducând transformare interioară.

Meditația antrenează mintea să se uite în interior, pentru a descoperi Sinele. Acest lucru este facilitat de o tehnică yoghină veche, numită pranahuti sau transmisie. Începând ziua cu meditație îmbunătățim calitativ întreaga zi.

Practica de curățare din fiecare seară elimină impresiile și complexitățile - impedimente în călătoria noastră interioară - în același mod precum o îmbăiere ne curață corpul.

Sahaj Marg este deosebit de potrivit pentru familiile moderne de azi, precum și în viața profesională. Este pentru familile în care valorile umane sunt perfecționate, completând prin practica spirituală.

Sahaj Marg poate fi cel mai bine cunoscut prin experiență practică, personală. Vă invităm să-l încercați sincer pentru câteva luni, pentru a testa eficacitatea acestuia în viața fiecăruia.

Divinizarea
miercuri 25 iunie 2014

"Prin divinizare înțeleg stadiul în care toate simțurile și facultățile noastre sunt armonizate, revenind la stadiul originar și redevenind una cu Realitatea. Stadiul final al divinizării se atinge atunci când fiecare atom al trupului devine una cu Realitatea - stadiul Ultim. "

Extras din cartea "Operele complete ale lui Ram Chandra, vol. 2", capitorul "Adevărata noastră natură", p. 246 - Babuji

vineri, 13 iunie 2014

IGNORANŢA



          Pe plan extern, curăţăm casele şi trupurile noastre zi de zi, deoarece murdăria de afară este uşor vizibilă. Curăţarea spirituală, internă, este o altă problemă şi rareori este efectuată.

Putem avea cea mai strălucitoare lumină în noi, care este sufletul, dar este pierdere de timp această viaţă, dacă lumina este acoperită, este ascunsă vederii. Acest întuneric ce înconjoară sufletul nostru este "ignoranţa spirituală" a statului nostru adevărat, care este Bliss. Această ignoranţă spirituală se referă la incapacitatea noastră de a vedea dincolo de cele cinci simţuri, minte şi intelect şi a percepe cu adevărat sufletul. Când sufletul întrupat se angajează a face o practică spirituală, întunericul se reduce treptat şi suntem capabili de a percepe sufletul şi de a experimenta Bliss.

Făcând regulat practica spirituală vom începe obţinem flash-uri, minunate experienţe ale Divinului, ce sunt cunoscute sub numele de experienţe spirituale.

Starea finală este o stare de unitate cu Dumnezeu, sau comuniune cu Dumnezeu. Această stare finală vine numai atunci când tot ce-l acoperea s-a dizolvat complet şi sufletul curat poate străluci fără filtre de "ignoranță spirituală" ce-i bloca strălucirea.

Necunoscute pentru mintea noastră conştientă sunt aceste impresii ( samskaras) ce rămân în mintea sub-conştientă fiind cauza principală a acţiunilor noastre, a reacţiilor noastre şi baza personalităţii noastre. Într-adevăr, personalitatea noastră este un sclav pentru impresiile din mintea noastră sub-conştientă.

Când mâncăm, bem, indiferent de ceea ce ingerăm, este absolut necesar să eliminăm excreţiile fizice. Formele de gânduri şi de acţiuni trecute, creează propriile excreţii, pătrunzând în noi şi formând samskaras. Ele rămân în corpul nostru cauzal atâta timp cât ele nu sunt înlăturate, curăţate, printr-un proces de bhoga.

Eliminarea (bhoga) tuturor impresiilor formate în fiecare clipă nu se poate face de-a lungul unei vieţi întregi. Multe, vor rămâne înmagazinate în noi. Ele fiind cauza unei noi reîncarnări pentru a ne da şansa de a încheia propriile lor bhoga, dar din nefericire, în loc să terminăm cu ele, adăugăm altele noi, din ce în ce mai numeroase.

Există o soluţie la această problemă? Soluţia este mai simplă decât ne putem imagina. Practica spirituală: cu ajutorul unui Maestru de anvergură, procesul de bhoga este redus considerabil , ceea ce e imperfect devine perfect. Acest lucru se obţine prin procesul de cleaning din cadrul sistemului Sahaj Marg.

Ştiinţa modernă a intrat în profunzimea unor aspecte privind înţelegerea corpului fizic. Cu toate acestea, înţelegerea celorlalte aspecte ale existenţei umane este încă foarte limitată. De exemplu, înţelegerea psihicului uman şi intelectulului este mai mult sau mai puţin limitată la aspectele lor fizice. Cu toate acestea, ştiinţa spirituală a studiat întreaga existenţă umană în mare detaliu.

Toate celelalte aspecte ale fiinţei noastre, altele decât sufletul fac parte din marea iluzie. Este numit neştiinţă sau ignoranţă şi care, atunci când este tradusă literal înseamnă lipsa de cunoştinţe. Cuvântul provine din faptul ne identificăm cu corpul nostru fizic, minte şi intelect şi nu cu adevarata noastră natură, care este sufletul sau principiul lui Dumnezeu în noi.

Ignoranţa este cauza principală a nefericirii. Omul se ataşează de bani, de casa lui, de familie, oraş, ţară, etc... Cu cât este mai mare ataşamentul faţă de o persoană sau obiect, cu atât este mai mare probabilitatea de nefericire ce rezultă din ataşament. Chiar şi un asistent social sau un sfânt poate deveni ataşat de societate, respectiv, adepţii lui. Cel mai mare ataşament pe care fiecare îl are este pentru el însuşi; pentru propria sa minte şi propriul corp. Chiar un uşor disconfort sau o boală îl poate face nefericit; prin urmare, toată lumea ar trebui să devină, treptat, detaşată de sine şi să accepte durerea şi boala ca pe binecuvântări divine. Acest lucru presupune să înţelegem că fericirea şi nefericirea în această viaţă este o experienţă în primul rând din cauza destinului nostru. De asemenea, doar prin identificarea cu sufletul putem experimenta Bliss-ul perpetuu.

În filozofia indiana, parabola frânghiei ce este confundată cu un şarpe, în asfinţit, de cineva căruia îi este frică de şerpi, este folosită adesea pentru a arăta modul în care ignoranta minte a omului proiectează diferite iluzii.Dacă persoana respectivă ar avea o lanternă, ar vedea că şarpele nu este decât o frânghie pierdută. Nu ajută la nimic dacă în loc să meargă după lumină, omul se luptă cu aşa-zisul şarpe. Ba mai mult, dacă cei din jurul său văd de la început că este o frânghie, vor crede că acesta este nebun.

Tot astfel, întreaga iluzie a lumii dispare odată cu lumina cunoaşterii. Această iluzie va dispărea odată cu cunoaşterea faptului că Sinele, Atman, este numai ecranul pe care se derulează acest film al iluziei.

Meditând asupra întrebării ,,Cine sunt eu? ” , la un moment dat vom realiza faptul că toate lucrurile exterioare cu care ne identificam până atunci, au dispărut! Şi atunci vom constata faptul că noi suntem de fapt, Sinele nemuritor.

Fără o stare lăuntrică de unitate nu este cu putinţă ca fiinţa umană să-şi reveleze Sinele.Atât timp cât fiinţa umană se identifică cu egoul, ce este într-o permanentă schimbare, se află întro stare de divizare. Un înţelept al zilelor noastre a spus că omul obişnuit este un buchet de personalităţi, o personalitate se manifestă la serviciu, alta în familie, alta în timpul liber, ş.a.m.d.

„Sfârşitul şi scopul tuturor ştiinţelor este de a găsi unitatea!” adăuga Swami Vivekananda, la Conferinţa religiilor de la Chicago.

Fiinţa umană va descoperi unitatea numai în momentul revelării Sinelui.

Când ignoranţa este distrusă şi karma ce ne leagă de această lume este distrusă, în acel moment nu ne mai identificăm cu lumea, cu luptele noastre şi realizăm că suntem Oceanul nemărginit al Sinelui divin.

Daily Reflections
Tuesday, November 06, 2012

Duşmanii principali

Cei doi inamici principali ai vieţii umane: ignoranţa şi lenea. Pentru că, prin ignoranţă evităm binele; prin ignorarea consecinţelor, noi acceptam răul. Prin lene noi nu suntem capabili să ne schimbăm.

Luat din cartea "Heart Speak 2004, Vol.. 2", capitolul "Victorii Interne", pg. 111, de Rev. Chariji

marți, 10 iunie 2014

Bliss

      O aspiraţie comună, ce leagă fiecare fiinţă umană, indiferent de credinţă, sex şi statut social sau financiar este dorinţa de a fi fericit.

Adânc în fiecare dintre noi, este un suflet (Atma). Sufletul este Dumnezeu în noi şi una dintre calităţile lui Dumnezeu, este Bliss perpetuu (Anand). Bliss este fericirea de cel mai înalt ordin, care nu depinde de nimic altceva. În cursul procesului de evoluţie spirituală ne-am dobândit capacitatea de a merge în interior şi de a obţine acces la Bliss-ul (Anand) din sufletul nostru (Atma). Calitatea şi cantitatea, precum şi durata experienţei Bliss sunt direct proporţionale cu stadiul de evoluţie spirituală. De aceea este necesar a începe practica spirituală şi de a face eforturi consistente pentru a aduce, mai multă fericire şi extaz în vieţile noastre.

Ajută întotdeauna să începem o căutare prin identificarea obiectivului personal din viaţa fiecăruia.

Fiecare dintre noi trăieşte astăzi o viaţă într-un ritm alert. Foarte rar avem timp pentru a da un pas înapoi şi a ne vedea viaţa dintr-o altă perspectivă; urmărită de un observator.

Deci, care este scopul tău în viaţă?

Ţi-ai stabilit obiectivele pe termen scurt şi pe termen lung pentru a-ţi atinge scopul ?

Ai realizat vreunul dintre obiectivele pe care le-ai stabilit?

Sau ţi-ai chimbat ţelul odată cu trecerea anilor?

Poţi utiliza aceste articole pentru o introspecţie în viaţa ta şi a te întreba care este direcţia.

Să încercăm să analizăm care este obiectivul principal al vieţii oricărei fiinţe umane. Dacă te uiţi în jur, vei găsi că toţi arătăm diferit, provenim din medii diferite, avem personalităţi diferite, dar există un aspect comun în fiecare dintre noi.

O aspiraţie comună, ce leagă fiecare fiinţă umană, indiferent de credinţă, sex şi statut social sau financiar este dorinţa de a fi fericit. Şi în această căutare specia noastră nu este singură. Fiecare fiinţă vie, de la cea mai mică furnică la elefantul maiestuos caută fericirea. Să luăm exemplul unei furnici. Aceasta va fugi de o situaţie dureroasă şi alergă spre una plăcută. Dacă este aproape de foc, va fugi, dar se va muta cu nerăbdare spre un mic cristal de zahăr.

Dacă ne gândim la asta, facem toţi eforturi pentru a prelungi situaţiile plăcute? Dacă nu se lucrează din greu pentru a obţ
ine fericirea, atunci vom face cel puţin încercări de a evita situaţiile neplacute. De exemplu, vom repara rapid televizorul pentru a ne bucura de vizionarea programelor noastre preferate.

Unul dintre factorii ce contribuie la această dilemă a nefericirii din viaţa noastră este sistemul nostru educaţional. Sistemul este configurat pentru a preda elevilor o gamă largă de subiecte, dar nu se predă elevilor subiectul fericirii de durată. Nu ne sunt predate în mod oficial cum să fii fericit, indiferent de situaţia cu care ne-am putea confrunta în viaţă.

Ai putea vedea un domn cu o carte de vizită impresionantă, care se simte deprimat şi se sinucide când el trebuie să se confrunte cu mari pierderi financiare. Ai putea vedea o femeie care este stimată la locul ei de muncă pentru contribuţia extraordinară în dezvoltarea unei organizaţii, dar care este victimizată de către un soţ care o minimalizează şi mizează pe faptul că ea se simte nesigură emoţional.

Unii studiază din greu şi trec multe examene pentru a obţine un statut în viaţă, un loc de muncă perfect, ce i-ar asigura un stil de viaţă confortabil, astfel încât să atingă fericirea.

Dar ne uităm în direcţia cea bună? Un loc de muncă sigur ne face într-adevăr fericiţi? Oamenilor le-ar plăcea la fel de mult să fie fericiţi, chiar dacă sunt needucaţi  sau foarte educaţi.

Poate avem nevoie de a explora noi căi ce ne-ar da non-stop fericire, indiferent de situaţia noastră lumească.

Acum, unii dintre noi ar putea gândi, "nu cred că acest lucru este pentru mine, că eu sunt, în general, o persoană fericită."

Următoarele trei motive ar putea fi suficiente pentru a vă schimba modul de gândire:

    Viaţa este într-o stare constanta de flux. Nimic nu-ţi poate garanta că toate aspectele legate de viaţa ta vor rămâne constante şi neschimbătoare - cum ar fi situaţia locului de muncă, situaţia dumneavoastră financiară, familia, etc

    Aveţi nevoie să învăţaţi cum să dezvoltaţi o tehnică ce vă va permite să vă construiţi marile rezervoare de forţă interioară pentru a face faţă vremurilor grele; nu se ştie niciodată în viaţă când te vei confrunta  cu o situaţ
ie nu prea frumoasă.

    Există o zicală, "Nu aştepta să sapi un puţ, atunci când ţi-e sete, sapă-l înainte, astfel încât, atunci când ţi-e sete, să ai apă de băut."

   V-aţi întrebat vreodată de ce lumea exterioară nu poate să ne dea non-stop fericirea?

Răspunsul este simplu: lumea din afara nu este constantă - nu există decât un singur lucru constant despre lumea exterioară, şi acesta este schimbarea.

De exemplu: Poate vă place noul loc de muncă pe care tocmai l-aţi primit;îmbogăţeşte şi stimulează. Dar ce se va întâmpla peste câţiva ani când locul de muncă devine repetitiv sau membrii echipei se schimbă şi nu te vei mai bucura de compania noilor colegi? Lumea exterioară este mereu în schimbare - deci nu oferă o fericire de durată, permanentă, ce poate fi găsită acolo.

Acum, dacă vrem fericirea permanentă, trebuie să investim în ceea ce este neschimbat
şi etern. Sufletul (Atma) este neschimbător şi veşnic. Dacă  investim în ceva care, prin însăşi natura sa este nepermanent, atunci ce fel de fericire vom obţine - fericire de scurtă durată şi nepermanentă.

Bliss este o stare superlativă, care este cu mult mai sus şi dincolo de fericire. Fericirea la care ne referim în mod obişnuit are într-un fel sau altul legătură cu lumea exterioară. Bliss, pe de altă parte, este o experienţă ce este sufletească şi nu este legată de stimuli externi.

În via
ţă am descoperit că ceea ce ne face fericiţi are potenţialul de a ne face nefericiţi. Pentru a înţelege acest lucru e nevoie să studiem mijloacele prin care putem experimenta fericirea.

Cele cinci simţuri: acestea sunt plăceri dobândite prin experienţele de atingere, gust, sunet, miros sau de vedere.

Mintea: Este parte a gândurilor cuiva şi are legătură cu emoţiile (emoţiile şi gândurile noastre se întrepătrund unele cu altele - gânduri nefericite duc la sentimente nefericite şi vice-versa). Plăcerea dobândită prin minte este mult superioară faţă de cea câştigată prin cele cinci simţuri.

Intelectul: Acesta este procesul decizional şi capacitatea de raţionament. Aceasta ne permite de a experimenta un alt fel de plăcere, care este calitativ şi cantitativ superioară  fericirii dobândite prin minte.

Fericirea pe care o percepem prin fiecare din aceste mijloace devine treptat nu numai calitativ mai bună, dar, dureaza o perioadă mai lungă de timp.

Cu toate acestea, doar când avem experienţa Bliss din suflet, aceasta este superlativul fericirii şi durează la nesfârşit. Bliss nu poate fi descris verbal poate şi trebuie doar să fie experimentat.

Pentru a sublinia limitarea cuvintelor, să luăm exemplul  gustului dulce al zahărului. Nu există un mod anume prin care se poate explica verbal dulceaţa zahărului, cuiva care nu are limbă. Nu găsim nici un cuvânt care ne poate oferi experienţa reală a gustului de zahăr. La fel şi cu Bliss, trebuie să fie experimentat pentru a fi înţeles. Practica spirituală este singurul mijloc prin care se poate experimenta Bliss.

Iluzia



Fericirea în sine este adevărata existenţă. Cu adevarat vorbind, numai fericirea există, şi orice altceva, şi anume durere, etc, nu este altceva decât o iluzie.
Extras din cartea "Adevărul Etern (5 EDN., 2010)", capitolul "Ignoranţă şi cunoaştere", pg.. 70, de Lalaji Maharaj